Silvicultorii privati au impadurit aproape 220 de hectare in Vrancea, in aceasta primavara

      Aproape 220 hectare din Vrancea au fost regenerate, artificial si natural, in aceasta primavara prin campania „Primavara 2019”. Conducerea Garzii Forestiere Focsani arata ca, la incheierea lucrarilor de regenerare artificiala si naturala din aceasta primavara, au fost realizate lucrari de regenerare pe o suprafata de 344,34 hectare in judetele unde are competente. Inspectorul sef al Garzii Forestiere, Ionica Cherciu, a aratat ca aceasta suprafata nu cuprinde si lucrarile de regenerare a padurilor realizate de directiile silvice prin ocoalele silvice de stat. „Lucrarile de regenerare au fost efectuate cu fonduri de la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, de la fondul de mediu si de la fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit de catre ocoalele silvice de regim”, a spus seful Garzii Forestiere.

Vrancea are cea mai mare suprafata cu regenerari, respectiv 219,06 hectare iar pe celelalte judete situatia se prezinta astfel: Braila 5,46 hectare, Buzau 21,37 hectare, Galati 42,26 hectare, Vaslui 56,19 hectare. De asemenea, in luna mai, Garda Forestiera a verificat si avizat documentatiile depuse de noua proprietari de fond forestier, pentru o suprafata eligibila de 10730 hectare si o valoare de 1,8 milioane euro, sprijin acordat pentru o perioada de 5 ani din finantare nerambursabila. Cea mai mare suprafata este in Buzau – 5591 hectare, Vrancea- 3998 hectare, Braila 250 hectare, Galati 413 hectare, Vaslui 478 hectare.

    Fondurile europene pentru proprietarii de paduri sunt asigurate prin Programul National de Dezvoltare Rurala “P.N.D.R. 2014-2020”-Masura 15. Aici a fost introdusa submasura 15.1 „Plati pentru angajamente de silvomediu”, care are ca scop reducerea numarului de interventii silvotehnice in padure si promovarea tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultura cu impact redus), prin promovarea de angajamente voluntare. Astfel, prin Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniste se urmareste in principal asigurarea conditiilor optime de cuibarit, adapost si hranire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin mentinerea lemnului mort in padure (arbori uscati, dar nedoborati) pentru a se descompune lent, in detrimentul valorificarii economice, se urmareste pastrarea unei mari varietati de insecte care se hranesc cu lemn, care la randul lor vor contribui la mentinerea in padure a unei populatii stabile de pasari insectivore. Totodata, prin mentinerea unei consistente crescute a arboretelor, capacitatea padurii de a contribui la reducerea concentratiei de gaze cu efect de sera din atmosfera prin sechestrarea carbonului si adaptare la efectele schimbarilor climatice, precum si la cresterea retentiei scurgerilor de suprafata (in cazul viiturilor) va fi imbunatatita.

   Totodata, prin Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rarituri se are in vedere protejarea resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje in lucrarile de rarituri, in detrimentul lucrarilor mecanizate, care in prezent sunt aplicate la scara larga. „Sprijinul acordat in cadrul celor doua pachete este de tip compensatoriu si este acordat anual, ca suma fixa (costuri standard) pe unitatea de suprafata (hectar) si reprezinta o compensatie pentru pierderile de venit, costurile suplimentare si costurile tranzactionale suportate de detinatorii de terenuri forestiere care incheie angajamente voluntare pe o perioada de 5 ani”, arata seful Garzii Forestiere Focsani.

Sursa:  Monitorul de Vrancea